Parere Portile de foc | Roman istoric | De editura All

Salutare, astazi vorbim despre o carte foarte, foarte tare. Ea m-a chinuit toata saptamana fiindca m-a prins atat de tare, incat m-am culcat doar la ore tarzii in noapte. Cine s-a dus la munca tarziu si cu mari cearcane? Eu. Insa a meritat. Cartea pe care vreau sa v-o prezint se numeste „Portile de foc„, este un roman istoric si a fost scrisa de Steven Pressfield.

roman istoric portile de foc editura all
infrasunete.eu

Sinopsis Portile de foc

Imaginea de pe coperta m-a facut sa ma gandesc la un roman istoric smecher, o carte care sa ma tina in priza. A reusit din plin desi are circa 500 de pagini, adica este o carte destul de maricica.

Despre ce este cartea?

Despre celebra batalie de la Termopile insa e diferita de ceea ce am citit si vazut pana acum. Desi sunt pasionat de respectiva batalie si de spartani (doar de aia am si ales aceasta carte) aceasta carte a devenit obiectul meu preferat cu privire la subiect.

Actiunea cartii incepe in jurul anului 489 I.H, dupa batalia de la Termopile. A existat un singur supravietuitor al acestei batalii, Xeo, un scutier adoptat de spartani. El a fost gasit ranit sub un morman de corpuri, crutat de Xerxes si chestionat. Practic i s-au cerut detalii despre el, despre Sparta, despre greci in general si despre motivele care i-a facut pe spartani sa lupte cu atata daruire si pana la moarte.

Mai intai reticent, Xeo incepe ulterior sa povesteasca totul. Povestea incepe cu viata sa si cu motivele care l-au adus pana aici, pe aceasta cale. Pe vremea aceea grecii erau impartiti si locuiau in cetati-orase, adica in polis-uri. In unul din aceste polis-uri locuia si Xeo cu vara sa Diomaca si sclavul tatalui sau, Bruxieus. Intr-o zi pleaca de acasa la timp ca sa-si vada cetatea distrusa de o populatie vecina dar dusmana. Asta il face sa rataceasca peste tot impreuna cu vara sa si sclavul lor. Dupa ce acesta din urma moare insa, cei doi veri se chinuiesc sa-i respecte juramantul, adica acela de a cobori din munti si a merge spre oras.

Desi cei doi se iubesc, viata ii face sa se desparta. Diomaca va merge in Atena (unde printr-un noroc a fost luata in grija de o doamna de vita nobila) iar Xeo va merge spre Sparta. El ii admira foarte mult pe spartani si vrea sa se razbune pe agrivi (cei ce i-au distrus orasul). Pentru asta este dispus sa faca orice.

Se vor mai vedea vreodata? Veti sti raspunsul doar daca veti citi cartea.

Dupa ani de incercari si aventuri Xeo ajunge pana la urma scutierul lui Dienekes unul dintre cei mai maturi, intelepti si vitezi spartani care au trait vreodata. Impreuna cu acesta trece prin multe situatii si impreuna cu acesta invata extrem de multe.

Isi dezvolta si o relatie destul de interesanta cu sotia acestuia, Areta insa destul de periculoasa pentru el. De ce oare?

Personaje Portile de Foc

sparta portile de foc
sursa

Inainte de a-mi exprima o parere personala, hai sa trecem un pic prin personaje. Sunt personaje fara numar in aceasta carte si cam toate romantice insa am ales cateva care mi-au atras mai mult atentia.

Xeo – Personajul principal al cartii, prezent de la prima la ultima pagina. Este grec, insa nu este spartan, motiv pentru care isi incepe cariera de jos de tot. De la sters animale la fund la propiu si carat gunoi, de acolo incepe. Ajunge pana la urma dupa multi ani si eforturi sa fie scutier ba chiar mai mult de atat. Nu poate lupta oricum in falanga fiindca a fost crucificat cand era tanar. Este insa un arcas desavarsit. Isi iubeste enorm de mult verisoara, pe Diomaca dar si mai mult iubeste Sparta desi nu l-a primit foarte bine. Devotat pana la moarte spartanilor si grecilor in general si stapanului sau in particular.

Diomaca – Vara lui Xeo. Traumatizata, sufera un viol pe la varsta de 13 ani care ii schimba complet viata. Nu vede nici un viitor alaturi de Xeo pe care il iubeste totusi. Isi doreste sa moara de cateva ori, sa se sinucida chiar insa reuseste sa nu faca asta. Viata ei se schimba din nou radical mai tarziu fiindca renunta pe undeva la viata publica.

Bruxieus – Dupa moartea parintilor, a devenit un fel de tata pentru cei doi copii. Este batranul bun la toate fiindca se pricepe la orice de la cum sa faci arme si sa pui capcane sa prinzi animale, la medicina. Isi doreste tot binele din lume pentru copii, de asta ii si pune sa jure ca dupa moartea lui vor cobora din munti, unde se refugiasera, spre oras.

Alexandros – Baiat frumos, de bani gata. Aristrocat, este foarte talentat insa nu prea are treaba cu razboiul. El se pricepe la cantat foarte bine, nu la lupta. Este obligat insa din cauza onoarei sa treaca prin scoala de lupta spartana. Face insa numai tampenii iar Xeo care este o vreme scutierul sau nu este in stare sa-l struneasca. Va ajunge oare luptator?

Polynikes – Alt baiat frumos de bani gata, insa de alt calibru. Campion olimpic de vreo doua ori, luptator desavarsit ce s-a remarcat de tanar in batalii. Este membru activ al organizatiei Krypteis, organizatie secreta de tineret. Treaba ei principala era sa „curete” societatea in ce fel considera de cuviinta. Este de asemenea spartan convins si isi doreste enorm de mult gloria.

Dienekes – Poate cel mai nobil si cel mai matur spartan alaturi de Leonida. Puternic, matur, ganditor, preocupat de mult mai mult decat de gloria desarta sau de chestii materiale. Il intereseaza chestiunile filosofice, de unde vine frica, cum s-o controleze, ce inseamna viata si nemurirea etc. A trecut de mult sau n-a fost interesat niciodata de chestiile pamantesti. Este un mentor pentru Alexandros dar si pentru Xeo si un stalp pentru multi altii inclusiv pentru Leonida.

Leonida – The big boss. Smecherul, capo di tutti frutti. Fata de film (si nu stiu care o fi adevarul) cartea ne prezinta un Leonida matur spre foarte matur. Romanul sugereaza ca ar fi avut cam 65 de ani la momentul acestei batalii. Nu mai era tanar. Era insa foarte matur, foarte intelept, experimentat in lupta si o viziune de ansamblu absolut geniala. De exemplu stiti cum i-a ales pe cei 300, pe ce motive? Le gasiti in carte, or sa va surprinda mult. Pe mine m-au surprins.

Arete si Paraleia – Le voi prezenta impreuna pe aceste doua doamne fiindca au aceleasi calitati. Arete este sotia lui Dienekes iar Paraleia mama lui Alexandros. Ambele doamne sunt foarte inteligente, cel putin la fel de inteligente si importante in societate ca sotii lor. Alaturi de acestea conduc cu o mana de fier familiile. Nu ezita sa-i infrunte pe barbati daca o considera necesar. Nu ezita sa incurajeze oamenii sa incalce legile daca ele cred ca e mai bine asa. Desi sunt mandre de societatea lor, de sotii lor etc. uneori si-ar dori sa fie altfel, viata lor sa nu fie asa dura.

Xerxes – Nu puteam sa nu vorbim si de dusmani. Xerxes, fiul lui Darius isi doreste sa demonstreze ca are calitatile tatalui sau. Daca nu ma insel, a ajuns pe tron dupa ce si-a ucis un pic niste frati ca sa dispara concurenta. Este ghidat in cuceririle sale de unul din generalii sai, Mardonius si de o razboinica, Artemisia. Este orgolios, copilaros insa, nepasator fata de viata oamenilor sai. Isi doreste victorii si multe tinuturi si cam atat. Nu este genul de lider curajos, care sa fie cu oamenii sai in lupta. El priveste luptele de la distanta, de pe tron.

Parerea mea despre acest roman istoric, Portile de foc

Sunt absolut sigur ca n-am scris in viata mea atat de mult la o recenzie insa am considerat necesar si tot n-am terminat. Cartea asta este asa de complexa si sunt atat de multe lucruri de spus despre ea incat am impresia ca abia am zgariat un pic suprafata cu ce am scris pana acum. In acelasi timp, incerc sa ma si abtin sa nu fiu spoiler, cu siguranta mai sunt si altii care vor sa o citeasca.

Ce pot sa va spun inainte de a va lasa cu niste citate din carte este sa cititi cartea. Daca sunteti fani ai romanului istoric, daca sunteti fani ai marilor batalii ale omenirii sau daca pur si simplu vreti o carte buna spre foarte buna, atunci va invit sa cititi aceasta carte. Este o carte excelenta ce o sa va prinda fara discutie si care poate fi pe gusturile tuturor.

Chiar daca la baza este un roman istoric in care istoria se impleteste cu fictiunea, este o carte care are si intrigi de diversa natura si politica si dragoste si razboi si drama si eroism si de toate. Gasiti si super-eroi in carte insa nu din aceia care zboara.

Inca o data va recomand cu draga inima cartea.

Citate Portile de foc:

– Nu ai gustat niciodata libertatea, prietene, grai Dienekes, altfel ai sti ca nu se cumpara cu aur, ci cu otel… – Cat despre roata de care vorbeai, incheie stapanul meu, ca toate rotile, se invarte in ambele sensuri.

– Leonida aude voci pe care noi, ceilalti, nu le auzim. Isi risca viata intr-un fel nedemn de un rege si se pregateste de razboi impotriva unui dusman pe care nu l-a vazut niciodata si despre care multi spun ca nu va veni niciodata. Toate astea sunt adevarate…

– Regele (n.a Xerxes) a gustat infrangerea din mainile elenilor, amara pentru vanitatea sa. Vine acum sa se razbune, dar vine nu ca un barbat demn de respect, ci ca un copil rasfatat si suparacios, intr-un acces de nervi, cand un tovaras de joaca i-a sterpelit jucaria. Suip pe coroana acestui rege. Ma sterg la dos pe tronul lui, care e scaunul unui sclav si care nu cauta nimic mai nobil decat sa-i faca sclavi pe ceilalti.

Precum toti profesorii innascuti, era in primul rand elev. Studia frica si opusul ei.

– Daca frica te-a oprit, as putea sa-nteleg. Cel putin ar demonstra ca ai minte.

– Ia un bat ascutit de pe marginea drumului si-nfige-ti-l in ochi, prietene. Nu te-ar face mai orb decat esti deja. 

Respinge defaimarea cu o gluma, cu cat mai grosolana cu atat mai bine. Razi in fata sa. O minte care-si poate pastra seninatatea nu va fi distrusa in razboi. 

– Omenirea, asa cum e constituita, spuse Polynikes, e o buba si o cangrena. Priviti specimenele din orice alt popor in afara lacedemonienilor. Omul e slab, lacom, las, plin de pofte, prada tuturor felurilor de vicii si depravare. Va minti, va fura, va insela, va ucide, va topi chiar statuile zeilor si va bate moneda din aurul lor pentru a merge la tarfe. Acesta este omul. Aceasta-i e firea, asa cum atesta toti poetii. 

Barbatii gandesc cu mintea, spuse doamna; femeile, cu sangele, care e ca un flux si curge dupa voia lunii.

Pana la urma femeile au fost cele care i-au pus in miscare pe spartani.

Nici o forta principala a armatei nu avea sa fie trimisa la Termopile; acea poveste era numai pentru consumul public, pentru a spori increderea aliatilor si a le oteli sira spinarii.

-Durerea barbatilor se indura usor si e gata iute. Ranile noastre sunt ale carnii, care nu e nimic; ale femeilor sunt de suflet, durere fara sfarsit, cu mult mai amara de indurat.

-… Va jur, prieteni, atat de multi erau arcasii incat, cand au tras, sagetile au intunecat soarele!… Spre dezamagirea lui Dienekes il privi cu o detasare rece, aproape plictisita. 

– Bine, spuse el. Atunci vom da batalia la umbra.

– Contrariul fricii spuse Dienekes este iubirea.

-Xerxes nu va vrea vietile, domnule, striga Tomi. Doar armele.

Leonida rase.

-Spune-i sa vina sa le ia.

-Acum mancati o masa una, fratilor. Cina o vom imparti cu totii in infern!

Voi spune Maiestatii sale ce este un rege. Un rege nu sta in cortul sau in vreme ce oamenii sai sangereaza si mor pe campul de bataie. Un regen nu cineaza in timp ce oamenii sai sunt infometati, nici nu doarme in timp ce ei stau si vegheaza la zid. Un rege nu porunceste oamenilor loialitate prin frica, nici n-o cumpara cu aur; le castiga dragostea cu sudoarea propiului sau spate si cu durerile pe care le indura de dragul lor. Ceea ce cuprinde cea mai grea povara, un rege ridica si lasa jos ultimul. Un rege nu pretinde serviciile celor pe care ii conduce, ci el ii serveste. Ei ii serveste pe ei nu invers.

Spune-le spartanilor, trecator strain

ca ascultand de legile lor, aici murim.


logo editura all

Cartea a fost oferita de libraria online ALL.Ro pentru aceasta recenzie. Puteti cumpara cartea Portile de foc (la reducere) unde gasiti evident si alte romane istorice dar si alte carti la fel de interesante. 

Parere Portile de foc | Roman istoric | De editura All
4 (80%) 3 votes

56 comments

    1. Multumesc. Da, e chestie de gusturi insa sa stii ca nu e numai roman istoric sau genul ala de roman. Eu i-am zis asa fiindca are in prim-plan una din bataliile istorice ale omenirii insa nu e doar despre asta.

  1. batalia de la termopile a fost superb ecranizata in filmul 300, desi n-are nicio treaba cu adevarul istoric. dar imi place partea asa si imi place la nebunie sa citesc carti de genul, asa ca sunt sigura ca romanul tau ar fi unul potrivit pentru mine. si la 500 de pagini… lux!

    1. Mie mi-au placut de copil, mereu mi-au aprins imaginatia, mai ales cartile cu domnitorii nostri. Am suferit in tacere pentru toti si eram hotarat sa le platesc nedreptatea tradatorilor si sa-i urasc pe turci toata viata. :))

  2. Nici eu nu eram pasionata de cartile istorice inainte, dar acum din ce in ce mai des ma opresc asupra lor cand intru in librarii.

  3. Istoria nu a fost niciodata unul din punctele mele forte dar la cat de frumos ai vorbit despre aceasta carte si la cat ai laudat-o ma determini si pe mine sa o caut.

  4. Pare interesanta si ma atrage mai intai datorita subiectului.
    Chiar am vrut sa citesc o carte pe aceasta tema dupa ce am vazut filmul celebru. Nu cred in happy end-uri in romane si mai ales daca sunt istorice.

    1. Ah, nu pot sa raspund ca sa nu fiu spoiler. :) Depinde de inceamna happy-end, nu trebuie neaparat sa fie gen „au trait fericiti pana la adanci batraneti”, poate imbraca si alte forme. :)

  5. Hmmm, eu am citit Spartacus si mi-a placut maxim…si sunt convinsa ca mi-ar placea si aceasta carte, desi nu sunt tocmai un fan al romanelor istorice :D

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *