Filme vechi de referinta in istoria cinematografului – #1

Salutare. Cu acest post, infrasunete.eu a ajuns astazi la 200 de posturi. Cu ocazia aceasta, inauguram si o noua rubrica si anume „Filme vechi de referinta in istoria cinematografului – #1”, una dintre rubricile cu care v-am tot „amenintat” in trecut. Despre ce este vorba? Este simplu. Despre filme considerate „game changer” in trecut, adica filme de referinta pentru un anume gen sau o anumita perioada, filme in care in premiera s-a filmat intr-un fel anume sau s-a folosit nu stiu ce tehnica sau etc. Situatii de acest gen. Filmele care or sa apara in aceasta rubrica, nu sunt neaparat filme premiate, filme de Oscar desi sunt si din astea printre ele. Sunt, pur si simplu filme foarte importante, filme reprezentative pentru intreaga istorie de 115 ani a cinematografului.

Mentionez ca nu eu am stabilit/stabilesc care sunt aceste filme. Practic voi lucra la aceasta rubrica pe baza cartii „Secolul cinematografului„. Ce o sa fac eu este doar sa selectez din aceasta carte filmele care mi-au atras atentia sau pe care le consider importante si sa le postez aici sa va bucurati si voi de ele.

In speranta ca sunt cativa doritori de filme vechi sa incepem. Le veti gasi in ordine cronologica si de asemenea voi face cred si o pagina separata pentru ele pe site, ca sa fie mai usor de gasit (ma gandesc inca).

Filme vechi 1895 – 1908:

un hot intra pe geamapr. 1903: – Londra: pr. Daring Daylight Burglary/ Jaf indraznet in plina zi (regia Frank Mottershaw). Un hot surprins de politie este urmarit pe acoperisurile caselor, pe campuri, pana la trenul care tocmai porneste din gara si in care se salveaza; in fine, dupa o lupta apriga, hotul este capturat la coborarea din tren.  „Primul film tipic de urmarire” se incadreaza intr-o tendinta mai larga a cinematografului englez al anilor 1903-1905, de mare succes in epoca si cu vadite influente si asupra altor cinematografii, de a produce filme inspirate din faptul divers si de senzatie si de a le relata in stilul infloritoarei literaturi de acest tip.

n.r: Este un film scurt de 5 minute pe care il puteti vedea pe youtube. Nu e minunata tehnologia? Cum altfel puteam noi sa vedem filme din 1903 daca nu via net?

aug. 8 1904:- New-York: pr. frame din film alb-negruPersonal/Casatorie prin mica publicitate (regia Wallace MacCutcheon). Mare succes international. Pentru prima oara se speculeaza efectele comice ale unei urmariri dezlantuite. Un candidat la insuratoare prin „mica publicitate”, asaltat de o duzina de pretendente, incearca sa fuga dar este urmarit intr-o goana nebuna de cele douasprezece femei, de cativa politisti, chiar si de animale. Venit din lumea music-hall-ului, MacCutcheon, multa vreme principal realizator la „Biograph” aduce in filmele sale comicul tartelor cu frisca, al urmaririlor comice si al distrugerii obiectelor, ce va fi cultivat cu stralucire de toti marii comici americani.

n.r: Si acesta poate fi vizionat pe youtube, tine doar cinci minute.

aug. 1906 – Odata cu premierea pariziana a filmului Boireau demenage/ Boireau se muta/. actorul Andre Deed capata identitatea personajului interpretat, preluandu-i numele. Este un tip distrat si nauc care se impiedica mereu si sparge tot ce-i iese in cale; care primeste tarte cu frisca in nas si picioare in fund; un erou comic care-i anunta pe Larry Semon si pe Stan Laurel. Acest personaj capata o mare popularitate europeana intre anii 1906-1910 (devine Cretinetti in Italia, Dobitocescu in Romania).

sep. 1906 – Productia casei „Vitagraph”, The haunted Hotel / Casa cu fantome/ (r. J Stuart Blackton), cel dintai film in care se anima obiecte, utilizandu-se filmarea imagine cu imagine, cunoaste un imens ecou international, dand un impuls hotarator genului filmelor de animatie, care se vor turna dupa aceeasi tehnica. Studiat de cineastii europeni pentru a-i deslusi „secretele”, filmul lui Blackton „a fost considerat multa vreme cel mai formidabil film de animatie produs in S.U.A si a determinat un veritabil boom al subiectelor cu stafii” (Fr.Talbot).

Max_Linder
wikipedia.com

dec. 1906 – In filmul Les debuts d’un patinateur/ Debutul unui patinator/, realizat la un an de la debutul sau cinematografic, actorul si regizorul francez Max Linder creeaza pentru prima oara personajul care il va face celebru, Max, imaginea dandy-ului parizian din jurul anului 1900, cu jacheta, pantaloni reiati, joben, manusi albe, baston cu maciulie si garoafa la butoniera. Din februarie 1910 , „Pathe” lanseaza seria Max cu cate un film pe saptamana, realizand pana in 1914 circa 200 de filme. „Format in teatru, Linder a inteles repede cinematograful si a devenit astfel actorul comic cel mai popular in Europa si apoi in lume. El a inteles deopotriva ca filmul, daca vrea sa devina o arta a miscarii, nu trebuie sa cedeze tentatiei de a confunda miscarea cu agitatia ori cu trepidatia. Creator al veritabilului comic cinematografic, primul „amuseur” universal prin intermediul ecranului, a fost si un maestru al noii arte, ale carui influente au fost primordiale, lectiile sale fiind ascultate si urmate pana in America” (Ch. Ford). Linder este primul mare comic de cinema si prima vedeta internationala care inaugureaza regimul starurilor si al onorariilor fabuoase.

n.r: Il puteti vedea online aici.

dec. 1907 – Firma americana „Vitagraph” incepe sa produca seria de filme cu aparitie saptamanala, Scenes of True Life/Scene din viata de toate zilele/ – circa 300 de titluri, pana in 1914 -, mici melodrame populare inspirate din cotidian si care-si plasau actiunea in exterioare reale si in decoruri reproducand ambianta reala. Realizate sub conducerea lui J.S Blackton, de Van Dycke Brooke si George D. Baker, cu o trupa de actori din care fac parte Maurice Costello, Florence Turner, Norma Talmadge, John Bunny, Flora Finch, Mabel Normand etc., aceste mici drame, mai mult veriste decat realiste, traiesc in primul rand prin simtul detaliului si justetea observatiei. Ele au „o deosebita importantan pentru impunerea in Europa a serialului cinematografic american, inca inainte de Griffith, determinand schimbarea de la filmarea totala la ce apropiata sau de detaliu, modalitati care fac parte din aparatul de filmat un povestitor si din montaj un procedeu de variatie in timp si spatiu” (J.Toeplitz).

– In Franta incepe editarea primului Jurnal cinematografic de actualitati cu aparitie regulata, „pathe-Journal”. Dupa infiintarea, in 1908 a unui serviciu special pentru realizarea si difuzarea Jurnalului, periodicul va avea o aparitie saptamanala. Realizatori principali: Armand Werthylle si Lucien Doublon. Din 1909, „Pathe Journal” va avea editii in Germania si Anglia, apoi in Rusia si S.U.A.

Ben Hur
wikimedia.com

ian. 1908 – Prima ecranizare a romanului lui Lewis Wallace, Ben Hur (r. Sydney Olcott), da nastere primului proces intentat in legatura cu dreptul de autor. Firma „Kalem”, care nu obtinuse autorizatia prealabila a autorului pentru ecranizarea operei literare, este condamnata la plata a 25.000 de dolari despagubire. Filmul, oprit din difuzare, este „eliberat pe cautiune”, in luna aprilie a aceluiasi an, si va cunoaste un deosebit succes.

apr. 1908 – Luigi Maggi devine regizor principal al firmei „Ambrosio” din Torino si incepe turnarea filmului Gli ultimi giorni di Pompei/ Ultimele zile ale orasului Pompei/, dupa romanul lui Bulwer Lytton (i. Roberto Omegna; a/ Lydia de Roberti, Mirra Principi). Ambitiile culturale si spectaculare, mizanscena elaborata, abilitatea trucajelor, exceptionalele calitati fotografice aduc filmului un mare succes international, care orienteaza hotarator cinematografia italiana catre filmul istoric de mare montare. Limitele acestei orientari sunt sesizabile chiar in filmul lui Maggi: tendinta catre miscarea exagerata si grandilocventa, predilectia pentru pitoresc, in dauna reconstituirii riguroase, jocul actoricesc adeseea emfatic, necinematografic. (n.r: exista cel putin doua remake-uri ale acestui film, unul in 1913 si celalalt in 1984).

aug. 17 1908 – Pr. primului desen animat realizat la „Gaumont” de caricaturistul Emile Cohl – Fantasmagorie. Intre 1908 si 1913 – mai intai la „Gaumont” si la  „Pathe”, apoi la „Eclipse” – Emile Cohl, considerat pe buna dreptate, parintele animatiei europene, realizeaza peste 30 de desene animate, printre care: Microbii veseli –1909 si filmul de papusi Micul Fust – 1910. „La Cohl, desenul animat s-a constituit ca o scena de prestidigitatie grafica, ca o sedinta de transformim vizual. El aplica metoda iluzionista a lui Melies, alternand scenele desenate cu cele in care apar si actori. Linia care se desfasoara pe ecran, singura parca, ne introduce in univesul cu desavarsire liber, anarhic chiar, al graficii sala animate” (I. Chimet).

sep. 1908 – Inspirat de romanele-foileton, Victorin Jasset realizeaza (pentru „Eclair) sase episoade din Les Aventures de Nick Carter/ Aventurile detectivului Nick Carter/, primul serial din istoria cinematografului. In rolul titular: actorul Andre Liabel.

Ca sa nu va plictisesc prea tare, cam aici se incheie primul articol din seria filmelor vechi de referinta. Nu uitati sa aruncati un ochi pe categoria „Recenzii filme” si daca vreti sa stiti ceva de vreun film vechi, dati un semn, daca am date vi le trimit cu placere.

Sanatio!

Filme vechi de referinta in istoria cinematografului – #1
Evalueaza acest articol!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *