Experimentul lui Asch demonstrează daca ești sau nu o oaie

Ca și data trecută când am vorbit de testul tiparului și astăzi îți voi prezenta un experiment sociologic. Este vorba despre un experiment realizat în 1951 de către un reputat psiholog american, Solomon Asch. Conform wikipedia, este unul dintre cei mai bine clasați psihologi din istorie.

Ce demonstrează experimentul lui Asch?

Conformismul de grup, ar spune un intelectual.

Efectul de turmă, aș spune eu.

Experimentul este simplu, îl voi ilustra mai jos. Pe scurt avem așa. Un posibil scenariu ar presupun  că tu intri într-o sală, hai să mergem mai departe și să zicem că tu știi că ești acolo pentru un interviu. Îți cauți un job, ți se și promite un job bine plătit etc. Te duci la interviu și ce ai de făcut?

După ce stați de vorbă, intervievatorul îți arată o foaie. Pe ea, vezi patru linii. Una separat, aceasta este luată ca etalon și alte trei, numerotate.

Prima linie este mai mare ca cea etalon, a doua este mai mare ca prima, a treia are exact aceeași dimensiune ca cea etalon.

experimentul lui asch ilustrat

Primești o întrebare stupid de simplă: care dintre cele trei linii este egală cu cea etalon? Nu e niciun truc, răspunsul e simplu. Dacă vezi cât de cât bine, n-ar trebui să ai probleme la întrebarea asta.

Ok. Presupunem că apoi, mai intră vreo cinci indivizi în sală, în același timp cu tine. Primesc aceeași întrebare, dar ei răspund altfel. Deși răspunsul pare evident, toți cei cinci afirmă că a doua linie e mai mare, nu ultima.

Experimentul continuă în același fel, cu linii care își schimbă ordinea și dimensiunea.

Dacă faci parte din cei cam o treime care cedează în astfel de situații, atunci când vei fi întrebat din nou, vei afirma că așa este, că cei cinci au dreptate.

#rădăcinile efectului de turmă

De ce? Conformismul sau turma de care vorbeam mai sus. Așa cum afirmau mai mulți specialiști și cum am citit în mai multe cărți, probabil un astfel de comportament era util. Se pare că suntem cumva urmașii celor ce au reușit să formeze societăți și să trăiască în grup.

ești sau nu o oaie

În Arta gândirii limpede (găsești o cronică aici, pe blog) se dă un exemplu interesant care cumva explică rezultatul experimentului lui Asch.

Presupune un alt exercițiu de imaginație, să-ți imaginezi de exemplu că ești pe undeva printr-o câmpie. Mai sunt niște oameni cu tine și cu toții căutați ceva. Deodată, unul sau mai mulți o tulesc la fugă brusc, fără să zică nimic. Ce faci, o iei și tu la fugă după ei sau stai să vezi ce i-a apucat pe ăia?

Se pare că de supraviețuit au supraviețuit strămoșii noștri care au acționat în grup, instinctual. Acest aspect fiind în ADN-ul nostru, se pare că încă acționăm orbește. Nu știu dacă era nevoie de experimentul lui Asch să demonstreze asta.

Pe de o parte este vorba despre acest instinct, pe de altă parte îmi permit să speculez. Este cu siguranță vorba despre o nevoie a oamenilor de a fi acceptați, de a fi parte din grup. De asta uneori oamenii iau decizii idioate, doar pentru ca și ceilalți fac la fel.

A cui e vina, doar a strămoșilor? Nop. Și a părinților și a profesorilor și etc. Oamenilor le place uniformizarea și este teama de ciudățenie. De aia ți se spune să stai și tu ca lumea  în bancă, că uite, toată lumea stă nu știu cum doar tu faci nota discordantă!

Dresați la modul acesta, nu este deloc de mirare că acționăm în continuare la fel și ca adulți. Căci da, facem și noi asta. Subconștient sau nu, vrem să fim ca ceilalți în ciuda faptului că toți avem impresia că suntem diferiți și speciali. Normal, fiecare dintre noi este unic și facem parte din elita societății, că doar așa ne spun reclamele.

Sunt convins că altfel am fi renunțat de mult la expresii de genul: ca oamenii, ca omul, ca toată lumea, ca toți copii etc. Dacă cineva ne spune însă că suntem o oaie proastă, desigur, ne vom supăra.

Dar tot noi vrem să fim ca ceilalți și folosim expresii ca cele menționate mai sus ca să-i înfierăm pe ceilalți. De câte ori nu auzim chiar oameni tineri zicând despre altcineva că nu e ca toată lumea? Și nu e spus la modul admirativ.

Deci efectul de turmă, funcționează sau nu? Experimentul lui Asch demonstrează că da. Și dacă la momentul 1951, când s-a întâmplat, funcționa pe o treime din oameni… personal sunt convins că procentul este mai mare acum. Și asta se întâmplă în ciuda faptului că acum avem mult mai multe informații la îndemână.

Cineva are grijă să nu avem timp și chef de ele. Pe lângă asta… cine naiba stă să descâlcească niște ițe așa complicate? Nu avem timp de asta las’ că se ocupă alții. Suntem și la faza asta oi, da sau nu?

Dacă nu ți-a ajuns ilustrația mea, atunci vezi și filmulețul de mai jos. O să vezi așadar și care sunt motivele pentru care unii subiecți au răspuns greșit, chiar dacă știau că era un răspuns greșit.

Tu ce crezi suntem mai oi acum sau erau mai multe oi în trecut?

P.S Dacă te interesează articolele de genul, dă un click pe tag-ul de mai jos, în „experimente sociologice” mai găsești și alte articole de acest gen.

Experimentul lui Asch demonstrează daca ești sau nu o oaie
5 (100%) 1 vote

2 comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *