Pixels, este un film despre jocuri lansat în 2015 în regia lui Chris Columbus și cu oameni ca Adam Sandler și Kevin James, Michelle Monaghan sau Peter Dinklage.
De la primii doi aveam așteptări mari, pentru că măcar în trecut mi-au plăcut și am văzut o bună parte din filmele lor. I Now pronounce you Chuck & Larry este unul dintre filmele mele preferate, pe acela vi-l recomand.
Pixels, l-am văzut pentru simplul motiv că a fost dat pe tv, pe HBO, într-o duminică ploioasă. Văzusem trăilerul dar nu-mi plăcuse și se pare că am avut dreptate, dar să vedem despre ce este vorba.
#sinopsis Pixels, film despre jocuri
Niște extraterestri găsesc un mesaj despre civilizația pământului și deși sunt foarte inteligenți nu se prind ce reprezintă jocurile video. Ei le percep ca pe o amenințare și ne atacă, reproducându-le.
Practic, e ca și cum arunci un topor prin pădure și un urs îl găsește și te atacă cu toporul ăla.
Președintele, fost tocilar și gamer (arcade gamer, adică pe jocuri din alea cu maneta gen) își face rost de vechii colaboratori pentru a se sfătui. Din mai multe motive, se formează o echipă de cinci persoane care să lupte cu extratereștri prin niște arme/metode neconvenționale așadar:
– presedintele in persoana – un președinte cu probleme de încredere în sine;
– un pitic – fost campion mondial la jocuri în tinerețe însă acum delicvent și cu bucurii la Serena Williams;
– un instalator de cablu/jocuri video – al doilea gamer mondial când era mic, de fapt primul; probleme cu încrederea în sine și chestii de genul ăsta în limba după un locotenent-colonel peste care a dat întâmplător;
– locotonent-colonel-ul – MILF, părăsită de curând, intră într-un joc amoros cu instalatorul, se tachinează reciproc;
– copilul minune – mă refer aici la un alt gamer, supranumit copilul minune în tinerețe; este un tip foarte inteligent, paranoic, adept al teoriilor conspirațiilor, niște înclinații homosexuale, virgin și în limba după Lady Lisa, o minune blondă dintr-un joc mai vechi.
Aceasta este trupa ce trebuie să lupte pentru salvarea pământului și se luptă cu jocuri precum Pac-Man sau Donkey Kong, plus alte câteva pe care nu le cunosc.
#ochiul critic
Dacă filmul ar fi luat ca o reclamă la vechile jocuri, atunci ar fi ok existența lui, alt motiv pentru el nu prea mi se pare veridic. Mi se pare că este un film despre jocuri și atât.
Poate fi tare pentru copii sau pentru nostalgici, pentru cei ce și-au dorit să vadă vechile jocuri ale copilăriei în 3D însă cam atât. Nu e pierdere de vreme totală însă pe lângă elementul de fantastic și vivacitatea imaginilor, nu are nimic. Nu mi se pare funny și deloc antrenant.
Sursă imagine: impawards.com