Prin istoria fiecarui popor existe mituri si legende. Cu zei si zeite, eroi si eroine, povesti si povestiri dar si obiecte, desigur. Ca asa cum Zeus arunca cu fulgere si Thor avea ciocanul tare, cam fiecare personaj trebuia sa aiba ceva aparte. O parte din obiecte sunt doar mitologice, cu rol de simbol, o parte au existat cu adevarat. Insa din pacate sunt destule obiecte mentionate in diverse scrieri (si nu ma refer la fictiuni) care au disparut la un moment dat, nu stie nimeni ce s-a intamplat cu ele. Si vom vedea astazi 5 obiecte legendare din lumea romana care au disparut fara urma.
Cum spuneam insa de la inceput, incercam sa ne axam pe obiecte despre care exista dovezi ca ar fi existat. Dovezi, in sensul de scrieri, mentiuni in cronici sau mentiuni istorice.
Altfel… nu ar fi de ajuns un articol, ne-ar trebui o carte. Ca prim exemplu, putem avea Scutul lui Jupiter. Conform legendei, acesta a picat din cer, la propriu, in timpul domniei lui Numa Pompilius (763 – 673 I.C). Acest scut era din bronz, se presupune ca de forma rotunda si erau scrise pe el diverse profetii si lucruri despre soarta Romei. Ca sa nu stie nimeni care este adevaratul scut, Numa Pompilius a ordonat sa se mai faca inca 11 exemplare identice. O poveste frumoasa, asta e clar dar cam atat.
5 obiecte legendare din lumea romana care au disparut fara urma
Ara Victoriae
In traducere ar fi „Altarul Victoriei”. Acesta era pozitionat in Senat si impodobit cu o statuie de aur a zeitei Victoria – numele sau ne spune totul. Care la randul sau, de fapt era o reprezentare a zeitei Nike (echivalentul zeitatii grecesti). Conform scrierilor, aceasta statuie nu a fost de origine romana, ci a fost capturata intr-un razboi, contra epirilor (daca am inteles eu bine).
Altarul a fost opera lui Octavian, cumva in memoria lui Antoniu si Cleopatra. Era un loc sfant, acolo se aduceau ofrande si se aprindea echivalentul tamaiei, se faceau juraminte de credinta etc.
Din motive religioase, acest altar impreuna cu statuia aferenta au fost indepartate si repuse la loc de mai multe ori. Se pare ca ultima mentiune scrisa despre acest obiect este din anul 403 si ii apartine lui Claudian, un poet „afiliat” conducerii de atunci. La acel moment, statuia cel putin era inca in Senat.
Mai departe, nu se stie ce s-a intamplat cu aceste obiecte, cel putin statuia este posibil sa fi fost distrusa sau asa se speculeaza. Asta deoarece in 408 ar fi fost data o lege care interzicea obiectele pagane.
Piatra neagra a lui Elagabalus
Elagabalus sau Heliogabalus, a fost un imparat roman, intr-o perioada totusi in care asta nu prea insemna mare lucru. Numele sau real nu este acesta, asa a ramas insa cunoscut. Era originar de prin Siria, unde a si fost preot al lui Elagabal, zeul Soarelui, de unde si acest supranume al lui.
La varsta de 14 ani a ajuns imparat al Romei, in 218. Nu prea i-a priit domnia, 4 ani mai tarziu a fost ucis si inlocuit. Din scrieri reise ca a avut un comportament demn de Caligula + Nero, nu prea se dadea in laturi de la nimic. Orgii, vreo 4 neveste, bisexual si multe din astea.
In timpul scurtei sale domnii, a mai avut totusi timp si de altele. Pe colina principala a Romei, a luat templul dedicat pana atunci lui Jupiter si l-a transformat in templul lui Elagabal – unde era el insusi Mare Preot, asadar si oficia.
Aici, era asezat si un altar dedicat acestui zeu, altar format dintr-o roca neagra, de forma conica. Se presupune ca ar fi fost vorba de un fragment de meteorit – nefiind deloc prima data in istorie cand oamenii considerau meteoritii ca obiecte sfinte. Ca fapt divers, pumnalul lui Tutankamon de exemplu, este facut din fier provenit dintr-un meteorit.
Dupa scurta sa domnie si noul cult religios a disparut rapid, impreuna cu tot cu altar, nu se stie ce s-a ales de acesta.
Libri Sibyllini
Sa trecem si la carti. Desi nu era vorba de literatura. „Cartile sibyline” (imi asum traducerea) erau o colectie de profetii in versuri. Texte scrise de „sybile” aceste fiind preotese cu darul profetiei. Stii de Oraculul din Delphi? Despre asta vorbim.
Au fost cumparate de Tarquinius Superbus, ultimul imparat al Romei. Aceste texte se consultau in principiu in situatii de criza. Ca de exemplu, foamete, epidemii, razboaie etc. Erau pastrate in templul lui Jupiter, unde se considera ca si-au gasit si sfarsitul, cand acesta a ars.
Mai trebuie mentionat ca mai exista o alta colectie, numita „Sibylline Oracles”. Acestea inteleg ca sunt o amestecatura de mitologie romana si etrusca, cu iudaism si ceva folclor. Daca esti curios, da-i un google, astea sunt si in format digital, cel putin partial si poti arunca un ochi.
Candelabru cu 7 brate
Acesta era un si inca este un simbol al iudaismului. De altfel, pe emblema nationala a Israelului este reprezentat acest obiect. Conform izvoarelor scrise, era un obiect facut intotdeauna din aur pur. Lumina pe baza de ulei de masline, nu se folosea nimic altceva.
Inteleg ca au existat mai multe astfel de obiecte sacre dar noi vorbim de unul specific. Unul care se afla in Templul din Ierusalim reconstruit pe ramasitele Templului lui Solomon. Prin anul 70 insa, romanii au facut o „vizita” de vreo 5 luni in Ierusalim. Cu ocazia asta, au distrus din nou Templul (cu tot cu oras) si au luat si acest obiect. Desigur, care soldat ar fi rezistat unui obiect din aur pur?
Mai departe, din cate se stie si romanii la randul lor au fost nevoiti sa-l „paseze” vandalilor. Mai tarziu, se spune ca in 533 armata bizantina l-ar fi adus la Constantinopol si returnat apoi in Ierusalim. Nu exista insa niciun fel de dovezi in acest sens.
Scutum lui Augustus
Augustus aka Octavian, este primul imparat roman. A domnit din 27 i.Hr pana in 14 d.Hr. El era nepotul lui Iulius Cesar (din partea mamei) si de altfel, succesorul legal al acestuia. In testamentul lui Cesar, Octavian era numit fiu si succesor.
Alaturi de Marcus Antonius si Marcus Lepidus, au format al doilea triumvirat. Au impartit asadar republica intre ei, fiecare isi conducea bucata. Cum se intampla de obicei, nu s-au mai inteles insa. Lepidus a fost rapid scos din schema si in 27 i.Hr, Octavian l-a invins si pe Marcus Antonius. Acesta din urma a beneficiat si de ajutorul (si nu numai, daca ma intelegi) Cleopatrei dar degeaba.
Asadar, in anul 27 i.Hr, Octavian devine primul imparat al Romei. Este considerat si intemeietorul viitorului Imperiu Roman, prin campaniile sale si politice si de extindere.
Dreptu multumire ca a pus capat razboiului civil, a primit din partea senatului un scut de aur si argint, decorat cu pietre pretioase. Pe acesta erau si niste inscriptii evident, elogioase la adresa lui. Scutul a disparut insa la scurt timp dupa moartea sa.
Exista insa replici facute din marmura – dar care pastreaza evident doar forma si textul, atat.
Atat am pregatit pentru astazi, ne citim data viitoare. Pana atunci insa, nu strica sa arunci un ochi pe blog, cine stie, poate gasesti ceva interesant pentru tine.
sursa imagine: publicdomainvectors.org