- Titlu: Doua linii rosii
- Autor: Alina Sova
- Editura: Tracus-Arte
- An: 2013
- Nr. pagini: 168
Astazi discutam despre Doua linii rosii cartea Alinei Sova. Despre autoare citesti mai multe in articolul dedicat – interviu Alina Sova – acum a venit randul cartii. Tot in acel articol gasesti ceva si despre carte, cum o vede autoarea, cum a luat nastere si altele.
Doua linii rosii deapana o poveste interesanta, o poveste contemporana si perfect posibila. In centrul atentiei se afla Irina, o tanara cu o personalitate complexa, cand fragila cand puternica, cand credula cand pragmatica si lista poate continua. Irina este casatorita cu Dumitru insa este o casatorie care nu prea o mai satisface. Dumitru este intr-un anume fel si nu prea o face sa vibreze. Este cumva fixist, nu prea au nimic in comun, nu prea stie sa comunice, sa iasa in lume si din astea. Ramane totusi cu el in ciuda faptului ca nici macar nu prea isi vorbesc. Doar filmele le au in comun, maratoanele de film pe care le tin cam in fiecare weekend.
In paralel, Irina da de Viva, un rus pe care il gaseste pe undeva prin Bucuresti (daca am retinut eu bine) si cu care incepe pe undeva un soi de relatie. La inceput este ceva inocent insa urmeaza niste „gimnastica” si chestii de genul. Este posibil chiar ca Irina sa fi facut rost de un cadou de la Viva dar nu stie inca. Iat-o asadar prinsa intre sot si iubit, fiindca pe sot nu-l prea iubeste doar il tolereaza.
Se gandeste profund si daca sa pastreze sau nu copilul fiindca acesta ar fi cadoul si oscileaza multa vreme intre a avorta si a nu avorta. Trece printr-o drama destul de profunda si ii este greu sa ia o decizie intr-un sens sau altul.
Lucrurile insa nu se desfasoara conform unui tipar normal asa ca Irina este nevoita sa ia diverse decizii deloc confortabile. Sa ramana cu Dumitru? Sa aiba curajul sa se indragosteasca de Viva? Sa avorteze sau nu?
Nu e usor insa nimic nu e usor si daca nu faci nimic in afara lucrurilor obisnuite, vei ramane tot pe loc. Cam asta e mesajul cartii, o carte cam ca Irina, cand amuzanta si nebuna, cand emotionanta si profunda. Depinde din ce parte si din ce punct de vedere o privesti.
Este o carte care merita insa citita si care este interesanta si prin structura sa. Are o structura browniana la prima vedere dar asta face cartea sa fie vie. Pare o discutie intre prieteni sau un flash-back lung de tot.
Cartea a fost oferita spre recenzie de editura Tracus-Arte, de unde o puteti si cumpara de altfel.