Nu sunt entomolog dar stiu cateva lucruri despre insecte. Mai ales cele care duc o viata de grup. Ca e vorba de un stup, ca e vorba de un musuroi principiul de baza este acelasi. Vorbim de o regina, care se afla „la comanda” si de alte clase de furnici, impartite in functie de ce trebuie sa faca fiecare. Avem si soldati, avem si lucratori, avem si bone, avem de toate.
Sistemul asta de lucru se aplica si societatii umane, vorbim de diviziunea muncii – gratie lui Ford, daca nu ma inseala memoria. Dar as zice ca musuroiul functioneaza mai bine.
Pentru ca furnicile n-au creier dar nu sunt proaste. Oamenii au creier dar unii aparent nu sunt in stare sa-l foloseasca. Sau rationalul este intunecat de impulsuri, orgolii si emotii generate de diverse tipuri de validari. Furnicile n-au problemele astea. Ele stiu ce au de facut si fiecare isi face treaba.
Pe langa faptul ca n-au creier, n-au nici voce dar sunt in stare sa comunice intre ele cum trebuie. Oamenii au voce dar aparent unii o folosesc ca sa se umfle singuri. De parca ego-ul unora n-ar fi suficient de bombat. Iarasi, apar diverse tipuri de validari si o falsa „putere”, in cazul unora data de material, de bani de exemplu, in cazul altora poate de aspectul fizic sau de functii.
Banc: cum se numeste un general care primeste un pumn in cap? un general cu un cucui. N-a fost amuzant? foarte bine. Nici nu trebuia. Dar trebuie inteles ca totul se reduce la umanitate pana la urma. Dezbraca-i pe toti si pune-i in linie. Vei sti doar care face sport eventual, nu si cu ce se ocupa fiecare. Aia e singura diferenta.
Mai e o diferenta, data de creier. De avut, il avem cu totii. Cum alegi sa-l folosesti insa… daca esti in stare sa-l folosesti, e alta discutie. In cazul unora, ar trebui sa zica merci ca stie singur creierul cum sa respire, ca daca ar trebui ei sa faca asta, n-ar fi in stare si ar muri sufocati.
Sa revenim insa la furnici. Asa cum ziceam mai sus, ele n-au voce comunica insa prin feromoni. O fac insa foarte bine. Pentru ca fiecare stie ce are de facut si chiar face, culmea! Altfel tot musuroiul s-ar duce dracului si ele o stiu. Nu sunt lipsite de simtul datoriei. N-o sa vezi 100 de furnici incercand sa dezmembreze un gandac mort si intr-un tufis, langa ele, inca vreo 15 care stau ascunse la tigara, ca e prea mult de carat.
De asemenea, imediat ce se descopera acea prada, se trece la treaba. Si „sunt alesi” oamenii potriviti pentru asta. Pentru ca iarasi… creier. Soldatii stau de paza, lucratoarele ciopartesc si cara. Fiecare isi face treaba pentru care a fost creat si pregatit s-o faca. N-or fi avand furnicile creier dar ele sunt capabile sa inteleaga ca trebuie sa-ti alegi indivizii potriviti, pentru treburile potrivite. Nu pui lucratoarele sa se lupte, ca pierzi instant musuroiul. Nu pui soldatii sa care proviziile, ca nu sunt in stare. Fizic, sunt dotati altfel si nu pentru asta sunt ei facuti.
Daca ai nevoie de mai multi soldati, ii faci. E simplu, regina depune oua de tipul necesar si apoi „bonele” au grija sa hraneasca acele oua pana eclozeaza si avem soldati. Dar asta dureaza, e nevoie de timp. De aia, desi tot n-au creier, stiu insa sa comunice si sa se organizeze in asa fel incat musuroiul sa fie tot timpul si protejat, sa aiba si hrana.
N-au creier dar au cap totusi. Sau macar lucreaza cu cap.
Unii oameni au si cap si creier. Dar totusi, pare ca nu-l au. Si nici ochi. Sau nu reusesc sa inteleaga ce vad. Poate unii ar avea nevoie de un impuls, ca generalul de care vorbeam mai sus. Lasand gluma la o parte, violenta nu e niciodata o solutie.
Dar empatia, simtul raspunderii si al datoriei – fata de tine si de ceilalti, respectul fata de tine si de ceilalti, spiritul de organizare, capacitatea de a stoca si utiliza informatii, experienta ar trebui sa fie solutii. Nici astea nu se vad daca esti dezbracat. Dar se vad in practica.
Cu conditia sa fii desigur, capabil sa intelegi aceste lucruri si sa le si aplici. Complicat, nu? Da, pentru ca ai nevoie sa intelegi ce si cine esti tu de fapt, cat poti face singur si cat nu. Cand trebuie sa accelerezi, cand trebuie sa te opresti. Cand trebuie sa fii vocal, cand trebuie sa-ti vezi de ale tale.
Si daca „cat traiesti, invata!” e un sfat/ o zicala buna imi permit si eu sa-l folosesc. Sfatul meu este insa „cat traiesti, invata sa nu mai fii prost!” Incearca, s-ar putea ca asta sa fie calea prin care sa-ti castigi respectul si validarea pe care se pare ca ti-o doresti atat de mult.
Numai bine si sanatate tuturor!
P.S daca tot am zis de furnici (care alaturi de viespi si de albine sunt printre insectele mele preferate) vezi seria lui Bernard Weber. E o trilogie, despre furnici, una in care Weber impleteste lucruri reale, stiintific dovedite intr-o lume imaginara. O gasesti aici (link afiliat).
sursa imagini: publicdomainvectors.org