Parere „Vatra de la răscruce” de Marin Ioniță

Marin Ionita este o cunostinta mai veche a noastra, am mai citit si recenzat Capul lui Decebal. Si aceasta pastreaza tema abordata pana la un punct, este vorba tot despre daci si ce se intampla in zona.

#sinopsis Vatra de la Rascruce

Spre deosebire de Capul lui Decebal, Vatra de la Rascruce are in prim-plan un soldat roman, pe veteranul Titus Demetrius. Lasat la vatra dupa indeplinirea stagiului militar, acesta rataceste prin fosta Dacie, cam fara sens. Nu prea stie ce vrea sa faca cu viata lui in continuare.

Totul se intampla dupa retragerea trupelor romane din Dacia, deci cam la 100 de ani dupa razboaiele daco-romane. Retras din armata, veteranul isi cauta o bucata de pamant la care si-a castigat dreptul ca fost soldat. In drumurile sale da de un grup de localnici cu care pana la urma se intovaraseste oarecum.

O sa reuseasca insa sa-si schimbe viata, va putea da spada pe secera si scutul pe coasa? Se va intelege cu localnicii?

De asemenea, ramane de vazut ce se va intampla cu Dacia iesita de sub ocupatia romanilor si stapanita acum de goti. Care vor fi relatiile dintre goti si localnici, dintre goti si romani, dintre romani si daci?

Cartea merge pe mai multe planuri, avem mai multe imagini prezentate.

#ochiul critic

Marin Ionita a incercat sa traga o linie, sa faca o paralela intre mai multe culturi, cea romana, cea daca si cea gotica. Pentru ca toate cele trei culturi se intalnesc pe pamantul Daciei, romanii ca fosti ocupanti si in continuare stapanitori, dacii ca localnici, gotii ca un soi de chiriasi.

De asemenea, vedem si ce se intampla cu un fost soldat, care era viata lui dupa armata, care erau gandurile lui. Vedem si prin ce drame treceau localnicii nevoiti sa-si paraseasca locurile de bastina si sa faca pactul cu o gramada de natii ca sa supravietuiasca si sa-si pastreze continuitatea pe acele meleaguri. Hastag-ul #rezist, a aparut de mult, nu de ieri, de azi.

Ca de obicei amesteca si un pic de supranatural in cartea sa, da senzatia de mistic, de ceva special, ceva magic.

Apoi, creioneaza diverse trasaturi umane, furia, invidia, lacomia, teama etc. sunt toate sentimente prezentate in carte, sentimente diverse care stapanesc natura umana si se intalnesc la mai toate natiile.

Per total este o carte draguta, merge citita. Prin comparatie insa, mi s-a parut mai slaba decat Capul lui Decebal, nu stiu, a fost mai dezlanata asa.