Salve. Cu niste intarziere, ziceam eu ca am stat prost cu timpul saptamana trecuta (job+other stuff) insa postez aceasta parere. Cartea prezentata astazi este una de Neagu Djuvara – Amintiri si povesti mai deocheate. Este vorba despre editia a III-a revizuita a acestei carti.
Pana sa incepem insa recenzia propiu-zisa, sa-i uram maestrului Neagu Djuvara, „La multi ani!, multa sanatate si numai bine!”. Astazi, 18.08.2016 a fost ziua lui si a implinit 100 de ani.
Neagu Djuvara – Amintiri si povesti mai deocheate
Cartea in sine are o poveste interesanta. Conform notei editurii de pe prima foaie, cartea a aparut „in lume” oarecum din intamplare. Maestrul Neagu Djuvara a venit la editura sa discute despre o viitoare carte. Odata cu ea, a adus si un manuscris pe care scria „Pentru dupa moartea mea”. Pana la urma s-a lasat insa induplecat sa fie publicat spre norocul nostru, al cititorilor.
Si iata ca aceste amintiri, aceste povesti au ajuns la editia a III-a revizuita.
Cartea este impartita in 5 povesti, fiecare cam fara legaturi intre ele. Practic este un soi de mini-biografie a maestrului, povesti ce acopera cam toata viata lui din copilarie pana in prezent.
Povestile nu sunt asa deocheate cum poate pare in afara faptului ca sunt pe acolo niste expresii mai tari sau chestii de genul acesta.
In prima poveste, „La mamaia sat” aflam de exemplu cum si unde isi petrecea vacantele de vara, cu cine, ce facea pe acolo etc. Este o poveste despre copilarie ce urmeaza firul unor personaje intalnite pana ajung acestea in maturitate.
„Cum m-a invatat scoala franceza sa scriu mai bine romaneste” ne duce intr-o alta etapa a vietii maestrului. Aflam astfel cum a ajuns sa studieze la Paris, ce facea pe acolo in timpul liceului, cu cine mai era coleg, ce au ajuns si ei etc.
„O figura a Bucurestiului interbelic: Popovici-galos, diplomat de cariera” ne duce mult inainte. Este poate cea mai amuzanta povestire a acestei carti. Este o povestire despre un baiat de bani gata i-as zice eu ce ajunge politician, un baiat original in toate dar nu numai atat. Genul de persoana care-si face nevoile in varful unui pat, la propiu. Mie mi s-a parut ca aduce la fix cu politicianul de azi.
„Casatorii intre ardeleni si boieroaice regatene si viceversa” este la fel, o povestire destul de amuzanta. De data asta, istoricul as putea spune Neagu Djuvara ne trece prin diferite familii din „lumea buna” si dezvaluie niste detalii care probabil nu se stiau.
„Vacante de adolescenta pe la matusi” cred ca vorbeste de la sine numele. Ne povesteste ce s-a mai intamplat in timpul acestor vacante, ce mai faceau el fratele si verii etc. Deoacheata un pic povestea insa nu prea. 🙂
Per total, Neagu Djuvara – Amintiri si povesti mai deocheate, este o carte buna, usor de citit. Este o lectura usoara ce te ajuta sa te relaxezi si sa citesti cu placere.
In cazul in care nu v-a placut, mai am si alte recenzii.
Cartea, daca v-a placut, o puteti cumpara de pe elefant.ro.
Nu uitati sa va abonati si sa dati o steluta sau mai multe articolului, ca pe Hollywood walk of fame.
Sanatate!