Salutare. E miercuri, e zi de desene dar nu din alea animate desi gasiti si din alea aici, pe blog. Sper sa nu fie printre ultimele desene postate pe aici, recunosc insa ca nu am mai pus mana pe creion de multa vreme. Cred ca sunt cateva luni? Voi reveni insa la obiceiurile de genul, parca simt asa, ceva furnicaturi in degete.
Pana atunci insa, hai sa ne concentram pe opera de astazi. Continuam cu bum-bum, daca data trecuta am avut un vanator/soldat, acum avem o explozie.
Este un desen vechi, o reproducere, ca de obicei. Cred ca originalul l-am gasit ca de obicei undeva pe flickr, mi s-a parut inedit, mi-a placut mult si ca atare am decis sa-l refac. Pentru mine, dar si pentru tine, dragul meu cititor.
Ce m-a amuzat la desenul asta, a fost cumva mesajul dar si personajul si modus operandi. Eu l-am tradus ca pe un tip aflat sub influenta substantelor narcotice. Nu stiu, ma gandeam la un student, ceva de genul. Dar, in egala masura m-am gandit si la un profesor genial care insa a incurcat niste substante. Aia e, se mai intampla.
Din cauza asta insa a facut „boom”! Ca sa rezum, mie mi s-a parut funny si interesant desenul de asta am si vrut sa-l fac si eu. Mi-ar placea sa gasesc mai des astfel de ilustratii. Imi plac ilustratiile cu mesaj, care reusesc sa transmita ceva. Nu stiu, e emotie, ceva funny, ceva social etc.
Orice, dar sa transmita ceva. Desenele bine executate tehnic sunt frumoase insa… cam atat daca nu spun nimic altceva. Ca si muzica de altfel, ca si textul de pe blog, ca orice altceva de fapt. Nu e viata fara gheata si fara sentiment.
Ca sa fac o paralela, de aia au manelistii succes, fiindca reusesc sa transmita emotie. Cum o fac, e problema si alegerea lor si a ascultatorilor lor, insa ideea este ca reusesc. Nu-i asculta atat de multa lume in caz contrar.