A.S Oscilam, daca sa scriu articolul asta pe care il am in minte de cel putin 5 ani sau unul misogin oarecum. Am invins, il voi scrie pe cel vechi. De fapt se va scrie singur, eu doar il voi publica. E despre o plimbare pe strada mea.
E primul interviu pe care il public aici sau ma rog, de fapt e o poveste nici nu stiu cum sa-i zic. O poveste de viata si de moarte.
S-a intamplat brusc intr-o seara torida de vara cand mergeam asa aiurea, fara nici o treaba si savuram o adiere de vant si un cui nociv.
Poveste de pe strada mea…
Nu stiu de cand mergeam si de cand era cu mine stiu doar ca i-am sesizat prezenta, asa din senin. Ea a deschis vorba, eu aproape ca n-am vorbit. Mintea imi lucra febril fiindca nu stiam nimic despre asta pana atunci.
„Sa ma asculti mi-a zis si sa publici povestea mea. Poate oamenii se vor gandi mai bine data viitoare cand ma vor vedea si nu se vor mai grabi. Eu sunt… dar n-are rost… poti sa-mi spui cum vrei fiindca am multe nume, multe legaturi si sunt cam peste tot. Neobosita, in fiecare zi ma gasesti in acelasi loc.
Vad multi si multe: corporatisti grabiti si panicati sa nu intarzie, femei frumoase si sexy insa goale pe dinauntru, anxietate, nervi, tipete, batai, injuraturi si certuri pe locuri de parcare, batranei ce abia se misca, copii foarte agitati si cate si mai cate.
Sunt tot timpul la post ca SRI-ul cu toate astea, doar putini ma vad. Eu insa vad si simt totul de la prima calcatura. Doar cei de la REBU sunt aproape si ei sunt mai mereu acolo si sunt cei mai putin grabiti.
Ascult mereu muzica sirenelor de politie sau salvare, scartait de frane, injuraturi si tipete.
Sunt noua la suprafata insa cine reuseste sa treaca de acest strat superficial si sa ajunga mult mai jos, poate descoperi multe povesti. Povesti de mult apuse, uitate de toti ce se vad tot mai putin din strat in strat. Nimic nu se pierde, totul se transforma. Aici s-au luptat multi pentru mine si pentru altii, pentru ei si pentru voi, pentru azi si pentru maine. Din fericire, azi nu se mai lupta nimeni la modul ala.
Nimanui nu-i pasa de ce simt si ce vreau eu insa o sa le zic singura. Ma bucura atunci cand vad tineri ce se plimba fericiti, se saruta si se imbratiseaza plini de emotie. Energia lor pozitiva se simte de la distanta. E un vibe bun, dumnezeiesc.
Ma intristeaza rau cand vad convoaie funerare trecand incet, in pas de melc cu capul in jos. Sunt cel mai greu de suportat. Pe langa ele, mai sunt petele de sange. Chiar saptamana trecuta am avut parte de o balta mare. Brrr… ma infioara si acum amintirea! Cine nu e in stare sa bea, sa nu bea.
Ma enerveaza cei care ma injura ca cica eu le stric masinile. Ce-s eu de vina ca obrazul meu nu e ingrijit si ma carpesc astia o data la 4 ani, doar de alegeri? Eu n-am nici o putere, eu doar observ si accept tot ce se intampla, fiindca n-am de ales.
De ani de zile se tot chinuie astia sa-mi faca niste surori mai mari care sa faca legatura cu toata tara. Sunt insa mici si pricajite fiindca nu s-a schimbat nimic. Imi povestea drumul din Codrul Vlasiei ca acum un veac se fura rau acolo. Se spunea ca sunt hoti la drumul mare. Asa si cu autostrazile, nu s-a schimbat nimic. Astia sunt hoti la drumul mare.
Doar iarna am un pic de liniste si pot sa dorm dar doar cand ninge. E fericire atunci fiindca toti cainii si copii sunt afara. Si ei sunt cei mai sinceri in bucuria lor.
Cine sunt eu? Strada ta, a lui, a lor, a mea, a noastra a tuturor.”
Nota redactiei:
Articolul asta trebuia sa fie o piesa rap, urma sa se numeasca normal „Strada mea”. N-am avut insa niciodata rabdare s-o fac sau ma rog mi-a fost si teama ca o scriu degeaba fiindca nu stiam daca pot s-o dau cum trebuie. Am preferat s-o dau in proza, fiindca sunt convins ca ma pot descurca mult mai bine ca in versuri. 🙂
Am scris acest articol gandindu-ma la strazile pe unde am stat si unde am locuit si unde am vazut o groaza de lucruri. Sunt absolut convins ca o strada ar putea sa-ti spuna o groaza de povesti daca ar putea vorbi: unde s-a batut cineva, unde s-a iubit cineva, unde un cuplu s-a despartit, unde un cuplu a luat nastere, unde cineva s-a nascut, unde cineva a decedat, unde cineva a primit o veste buna si a ras, unde cineva a primit o veste proasta si a plans. E despre strada mea dar strada mea, poate fi oricand si strada ta.
Daca ti-a placut macar un pic, atunci aboneaza-te si ajuta-ma te rog cu un share! Multumesc!
Numai bine!