Cu un scenariu bazat pe seria de benzi desenate cu același nume, Barbarella este un film ce a făcut senzație la vremea sa. Este un personaj creat de ilustratorul francez Jean-Claude Forest și are în prim-plan aventurile unui personaj feminin galactic. El a creat seria prin 1962, iar 8 ani mai târziu a apărut Barbarella film regizat de Roger Vadim.
Este un film ciudat din anumite puncte de vedere, un film științifico-fantastico-erotic și comedie. L-am evitat un timp apoi într-o bună zi m-am uitat, era peste tot, tot îl găseam pe net. De asemenea, posterul în sine este operă de artă, l-aș vrea la mine în cameră oricând.
Barbarella este un film cult în USA. Nu știu exact de ce, probabil prin prisma subiectului abordat, pentru că a fost ceva nou și curajos pentru acea perioadă. Dacă rețin eu bine, prin ’68 sexualitatea nu era încă așa bine digerată prin filme. Din acest punct de vedere este un film îndrăzneț, fiindcă există nuditate și scene care mimează sexul.
#sinopsis Barbarella film 1968
Acțiunea se petrece în viitor, când universul este pacificat și nu mai există războaie, ură etc. Asta până se descoperă că există un pământean plecat pe o planetă cu o armă misterioasă ce poate face mult rău.
Barbarella, agent secret, un soi de S.R.I galactic este trimisă să rezolve cazul. Ca atare își ia nava din dotare și pleacă pe planeta respectivă să-l caute pe nenea rău și să-l facă să renunțe la planul său urât.
Îmi aduce cumva aminte de Îngerii lui Charlie dar cu un singur înger și cam fără Charlie.
Aterizează pe planeta respectivă unde dă de diverși domni și intră în diferite situații până să ajungă la nenea cu arma. Practic, e un soi de călătorie inițiatică să zic așa, trece prin mai multe etape până să ajungă la final.
#ochiul critic
- ce nu mi-a plăcut
Film interesant dar care nu m-a dat deloc pe spate din anumite puncte de vedere. Toată acțiunea este cheesy, haotică și de doi lei, pshihedelico aiurea. Adică Barbarella de o rară inocență și naivitate îl răsplătește pe un domn cu o partidă de amor pentru că i-a reparat nava, apoi face același lucru cu un înger (da, înger am zis) pe care îl ajută astfel să-și recapete cheful de a zbura și mai vrea încă o dată cu o a treia persoană.
De tot râsul. Și personajele lasă de dorit, sunt ciudate rău, apar copii violenți, păpuși mecanice cu dinți de piranha, papagali ucigași etc. De asemenea și coloana sonoră este slăbuță, pe alocuri cel puțin a fost de-a dreptul enervantă.
- ce mi-a plăcut
Jane Fonda.Una dintre actrițele mele preferate, foarte frumoasă în perioada de glorie. O admir însă și pentru ce a făcut în viața ei nu doar ca actrița, stilul de viață, gândirea etc. Da, îmi place și mi-a plăcut.
Ca atare, am fost surprins să o văd, cum să zic eu, așa, naturală din primele cadre. Dacă ești bărbat și ești fan Jane Fonda, uită-te măcar la generic, vei fi plăcut surprins.
Ea mi s-a părut că a jucat bine dar nu știu dacă voiam să văd un agent inter-galactic așa naiv, inocent și drăguț.
Pe lângă o foarte frumoasă Jane Fonda, la filmul ăsta am apreciat doar decorurile și într-o oarecare măsură și costumele, la capitolul ăsta au stat bine. Mi s-au părut unice, interesante și captivante, grosso-modo vorbind.
Mai sunt încă două chestii de apreciat: unu, e clar că din filmul ăsta și-a luat faimoasa trupa Duran Duran numele și doi, o scenă din film (de fapt un concept cu privire la modul de a face sex) este reprodusă muuuult mai târziu în Demolition Man (1993).
Per total, filmul ăsta îmi aduce aminte de serialul Arabela (1979), nu știu de ce, dar parcă are cam același aer, aceeași atmosferă.
Dacă ești cinefil este un film pe care totuși ți-l recomand ca să vezi despre ce este vorba.
Sursă imagine: impawards.com