Ai visat vreodată să te faci detectiv? Nu minți și recunoaște că da. Tuturor ne-ar plăcea să stalkarim oamenii legal și nu mă refer la facebook. Dar na, nu suntem toți guvern sau corporație high-tech.
#sinopsis Recviem pentru o roșcată
Așa s-a întâmplat și cu domnul Mark Preston, detectiv printr-un birou dintr-un orășel din USA, normal. Într-o zi, un alt domn, asistent personal al CEO-ului unei mari corporații vine la Preston. Misiunea primită? Să găsească o tipă și să o convingă să tacă din gură, să nu-i facă necazuri domnului CEO, așa cum se presupunea că se poate întâmpla.
Preston acceptă misiunea dar aceasta se complică. Găsește roșcata dar se pare că o găsise altcineva înaintea lui. Clientul său secret are aceeași problemă și la prima vedere ambele evenimente sunt legate între ele.
Așa să fie? Sau e de fapt alt scenariu cu un alt păpușar?
#ochiul critic
Este o poveste destul de clasică, un detectiv primește o misiune dubioasă. Misiunea se complică și deși treaba lui se cam termină el insistă, continuă. Vrea să afle cine e criminalul și depune toate eforturile, mai ales când este din nou angajat de persoane diferite pentru același scop.
Este o carte drăguță, merită citită de relaxare. Ca să fiu sincer, probabil eu am cumpărat-o mai mult pentru copertă, îmi place că e colorată și interesantă, nu neapărat pentru conținut.
Cum ziceam însă, se poate citi, de relaxare, după ce vii de la muncă sau pe metrou, chestii de genul ăsta. Nu va fi cartea secolului însă nici o ratare fulminantă. Autorul folosește un limbaj de exprimare interesant, se chinuie cu diverse comparații și descrieri, fără să exagereze prea mult, din fericire.
Nu se dă în lături nici de la twist-uri, cursul cărții se schimbă de câteva ori însă sunt schimbări un pic previzibile și cam prea multe. Apreciez însă eforturile.