Pervertirea | Cristina Nemerovschi

Salutare. Ne-am intors cu o noua recenzie, de data aceasta insa schimbam registrul si trecem la beletristica. Romanul propus astazi se numeste „Pervertirea” si a fost scris de Cristina Nemerovschi in 2014. Este un roman bun, interesant, despre care vom discuta mai in detaliu mai jos.

Pervertirea | Cristina Nemerovschi

Lumea descrisa de aceasta carte este una speciala, unde exista oameni cu nevoi speciale. Genul de oameni pe care ii vezi pe strada, poate treci pe langa ei insa nu stii despre ce este vorba si cu ce se ocupa.

In aceasta lume, exista mai multe personaje, care de care mai interesante. O avem pe Tara, o femeie normala insa cu nevoi sexuale speciale. Cautarea aceasta, incercarea de a gasi ceva care sa o scoata din rutina si sexual si in alte moduri a facut-o ca o buna bucata de timp sa practice una dintre cele mai vechi meserii din lume. N-a reusit nici asa, insa a dat dupa o vreme de un club BDSM unde a reusit sa se descopere sa zicem asa. Impreuna cu ea, in acelasi club activeaza si Amalia, o pustoaica de vreo 17 ani. Oarecum tot prin sex incearca sa se descopere, sa vada pentru ce traieste, la ce e buna si diferita de ceilati oameni.

Tot in acest grup de prieteni/amanti/oameni ciudati, mai fac parte si scriitorul Ulf, un om atipic, un om caruia ii place sa se dezica de marea masa de oameni, dispretuieste oamenii prosti si se crede superior.Se afla cumva intr-un triunghi amoros cu Tara dar si cu Corbu’. Ii numeste pe oamenii comuni „paduchiuti” si nu ii suporta tocmai pentru ca sunt comuni. Si el incearca sa se descopere, sa isi eleveze talentul de scriitor, sa se eleveze ca fiinta. Este dezgustat de cam tot ce-l inconjoara.

Corbu este al patrulea membru al grupului, un pictor dubios pentru ca de fiecare data cand ramanea fara bani primea cate o mostenire de la o ruda bogata decedata subit. Mai este dubios si pentru gusturile sale sexuale. Este atras de extreme, ori minore, ori babete insa nu prea e sigur ca nu e atras si de barbati cum ar fi Ulf de exemplu.

Toti trei au ceva in comun: suflete ciudate si aproape moarte. Sunt genul de persoane deprimate, care cam urasc totul in jurul lor, urasc chestiile comune, urasc oamenii obisnuiti etc. Nevoia aceasta a lor de a fi speciali, de a fi altfel si de a alunga rutina si chestiile obisnuite ii fac sa organizeze orgii, sa faca sex cam oriunde si cu orice, sa se inece in alcool, sa se inece in droguri etc.

Viata lor se schimba insa cand dispare Amalia. Nimeni nu stie unde si pe undeva se cam suspecteaza cam toti trei intre ei. Se hotarasc cu chiu cu vai sa mearga sa o caute.

Parerea mea:

Cartea este scrisa intr-un mod interesant, este un soi de dialog sau nu stiu cum sa-i zic, e ca la fotbal cand vezi un gol din mai multe unghiuri. Cam asa e scrisa si cartea, fiindca fiecare dintre cei trei implicati isi exprima propia viziune, in propiul limbaj, insa pe rand. Cartea trebuie vazuta ca pe un film, unde trei personaje sunt urmarite in paralel. Fiecare isi spune povestea din propiul punct de vedere. Fiecare mentioneaza cam ce il intereseaza pe el si povesteste cu propiile detalii si amanunte.

In momentul in care citesti partea fiecaruia reusesti fara probleme sa intri in pielea lui, sa vezi ce vede si el si asta mi se pare o mare reusita pentru autoare. Mi-a placut mult si faptul ca nu s-a ferit sa foloseasca cuvinte licentioase daca a fost cazul. Da, se injura in carte, se foloseste un limbaj obscen insa nu in mod gratuit, ci doar atunci cand situatia o cere. Mie mi se pare ca acest limbaj e folosit doar pentru a condimenta cartea sau mai degraba pentru a ilustra mai bine anumite situatii.

De asemenea, mi se pare o carte destul de introspectiva, o carte in care fiinte superioare ca gandire si instinct, fiinte sensibile, cu o inteligenta peste medie isi cauta calea. Cautarea Amaliei este de fapt doar un pretext, de fapt fiecare dintre cei trei se cauta pe sine, isi cauta drumul.

In felul sau, fiecare este un artist, genul de artist deprimant si deprimat, care este nemultumit de arta sa, care vede si pune arta mai presus de orice, care insa cauta sa fie mereu mai bun. Cam asta e si directia atacata de autoare, artistul din ziua de astazi, in tara noastra de astazi, cu bune si cu rele. Artist sau nu, din punctul meu de vedere cam oricine se poate regasi in aceasta carte, macar din postura de observator daca nu in alt mod.

Cartea a fost oferita de editura Herg Benet pentru aceasta recenzie. De la ei puteti cumpara cartea Pervertirea (la reducere) si tot la ei gasiti si celelalte noua carti scrise de aceeasi autoare.

Sursa imagini: www.hergbenet.ro