Pe o strada intunecata…

… sta el in dosul unei lazi de gunoi. Are ochii rosii, in parte de la nesomn, in parte de la lacrimi. Sta pe vine cu capul in jos si trage adanc dintr-un Marlboro rosu. Fumul ii inunda plamanii si asa intoxicati. Raze de lumina vin de sus si lumineaza un pic terenul. Este pe o strada intunecata putin circulata pana de curand.

o strada intunecata

In mana stanga tine o sticluta de Unirea din care mai trage din cand in cand cate o dusca. Sta pe o bucata de carton si mangaie un pui de pisica portocaliu ce a aparut cine stie de unde si s-a lipit de el, fiindca ii este frig. Vlad se cauta in buzunare unde gaseste un colt de merdenea si i-o da pisoiului. Acesta o mananca in liniste, pare ca o savureaza dupa care miauna usor si se incolaceste in poala lui Vlad, unde adoarme torcand usurel.

Ghemotocul de blana il ajuta pe Vlad sa-si uite necazurile, macar temporar. E fericit ca a putut ajuta si el pe cineva, chiar daca este un gest insignifiant. Se simte bine si  spera sa vina soarele si pe strada lui. La propiu si la figurat, caci tuna si fulgera zici ca-i nunta la minoritari.

Pe strada unde sta el pe jos, apare momentan un domn imbracat la 4 ace, cu smoching si palarie, cu o umbrela in mana si o cubaneza subtire intre deste. La stanga lui, o bagaboanta drogata cu sani mari si creier mic.

Ce cauta pe strada asta? Se duc la club dar gaborii au blocat cealalta intrare si sunt nevoiti sa treaca prin mizerie, la propiu si la figurat.

-Grig draga, unde m-ai adus? zice bagaboanta sub acoperire pe un ton nazal si dispretuitor, ce-i mahalaua asta?

“Ia-ti-o pe asta!” se gandeste Vlad cand o aude. Tehnica a evoluat foarte mult se pare, nu stiam ca au reusit astia sa faca silicoanele sa vorbeasca.

– Ce mahala draga, e o strada mai putin… amenajata si atat, zice domnul Grig, mare star municipal si combinator principal pe banii fraierilor.

– Ba e mahala Grig, asculta-ma pe mine ca stiu eu, doar…

“… doar de acolo ai venit si tu, zdreanta!” gandeste Vlad cu voce tare, fara sa-si dea seama.

-Poftim? se agita siliconul, cum iti permiti taranoiule!

-Gura!!! grija mare cum vorbesti, ii spune Vlad, nu ai tu dreptul sa ma dispretuiesti pe mine, clar?

Ochii ii sunt negrii dar acum arunca flacari ca o cometa. Are muschii si tendoanele incordate la maxim desi pare calm. Nu degeaba ii mai zic prietenii “Tepes”, uneori.

-Grig draga, ii permiti? bate asta in retragere totusi nu vrea sa cedeze.

-Hmmm… lasa-l draga, lasa-l, nu te cobori la nivelul lui. Auzi ma, putoiule, ia vezi-ti de treaba ta si nu te lua de ea,  da? incearca el o scurta intimidare.

Proasta idee, caci Vlad se ridica incet si pare ca nu se mai termina. Nu e asa inalt, circa 1,80 dar e pachet de muschi si hotararea sau disperarea din ochi il face de neinvins.

– Uite, cogeamite vlajgan si sta pe aici si bea ca ultimul boschetar. Du-te ma la munca, ai auzit, nu sta pe aici?

Si mai proasta idee, caci Vlad muncea pe rupte, altele erau problemele lui de atunci.

Cand esti in rahat pana la gat si cineva te calca pe cap se pot intampla doua lucruri: ori te scufunzi, ori il tragi dupa tine. Vlad, nu prea era genul care sa se scufunde fara lupta.

Cu o mana mare l-a prins pe Grig de gat si l-a lipit de perete ridicand-ul de la pamant. Gagica-sa a inceput sa tipe si a data sa fuga dupa ajutor. Dupa ce ca era pitipoanca insa, mai era si proasta. Nu de alta dar nu stia sa mearga pe tocuri cui si calcand stramb i s-ar rupt un toc si a dat cu capul de un tomberon. Dauna totala, a ramas pe loc lesinata.

Fara machiaj, absolut natural, Grig a inceput sa se faca violet la fata. Se agatase cu amandoua mainele de bratul lui Vlad si incerca sa-i desclesteze degetele, fara succes insa.

-Asculta tarfa ce esti! crezi ca stau aici ca nu muncesc, lepra? TU nu muncesti, ca tu faci combinatii cu banii mei parazitule. Din cauza ta si a p…e tale si a astora ca tine s-a dus totul de rapa. De aia nu pot sa-mi tratez copilul si trebuie sa ma uit la el cum moare, intelegi tu, parameciule? De aia. Dar nu e nici o problema, fiindca daca el se duce, vei merge si tu dupa el, sa-i fii dadaca, da pasarica? si tendoanele de otel se stransera mai tare in jurul gatului lui Grig.

Diferenta de clasa, ura, frustrarile stranse in atatia ani l-au facut pe Vlad sa se manifeste astfel, intr-un moment in care ratiunea il parasise aproape complet. Cineva acolo sus il iubeste insa pentru ca a reusit cu un mare efort sa nu-l sugrume complet pe Grig. I-a dat drumul pana la urma si acesta s-a scurs pe perete ca o carpa umeda cu gatul tumefiat si ochii beliti de spaima.

Vlad s-a uitat cu scarba la el, inca respira capusa. A dat sa plece cand… s-a intors. Poate asta era solutia. O fapta rea facuta cu intentii bune nu ajuta la nimic dar…. variante nu mai avea. A bagat mana in portofel si i-a luat toti banii din el. Grig avea vreo 20.000 de lei la el, suma modica de club ca sa-si impresioneze noua cucerire. Cam atat castiga si Vlad, pe an.

Desi nu asta intentionase, acum asa iesise asa ca Vlad a bagat banii in buzunar linistit. Scarbit de Grig, s-a sters in noroi pe maini, nu voia sa aiba mirosul parfumului lui murdar. Apoi s-a dus grabit acasa, unde sotia il astepta in bucatarie tinand-ul in brate pe Denis, copilul lor ce avea mare nevoie de o interventie chirurgicala in Austria. Era totul aranjat acolo, aveau nevoie doar de vreo 15.000 de lei, cheltuieli preliminare.

-Ti-a dat? a intrebat Ioana cu voce tremuranda.

-Da… mi-a dat, a raspuns Vlad taraganat si a pus banii pe masa.

-Ce om de treaba e patronul tau, sa-i dea Dumnezeu sanatate! a zis Ioana cu o voce frumoasa. E salvat, copilul nostru e salvat!

-Mai e mult pana acolo zise Vlad mohorat. A, uite, si asta e bonus pentru Denis, cadou de ziua lui, si scoase pisoiul portocaliu din buzunar.

-Vai ce frumos e, e semn bun si asta, zise Ioana inviorata de-a binelea. Mergem?

-Du-te tu inainte, eu nu pot sa vin astazi, patronul are nevoie de mine, s-a chinuit mult sa faca rost de bani. Vin cat pot de repede, o ia el in brate incercand sa o linisteasca.

– Bine, ma duc, Domnul fie cu tine!

Vlad iese din casa. Merge incet pe strazi. Se aud sirene de politie pe strada, se ascunde incetisor in momentul in care acestea trec pe langa el. Se baga intr-un cazino unde sta pana spre dimineata, mai exact pana cand are confirmarea de la Ioana ca ajuns si ca Denis a intrat deja in operatie.

Se misca incet pe strada, se plimba de colo, colo. O tipa il intreba daca nu vrea niste fericire dar cand ii vede privirea… renunta la idee si se indeparteaza repede.

In fata sectiei 7 de politie se opreste si fumeaza ultima tigara din pachet, apoi intra spasit in sectie. Ofiterul de politie se uita la el intrebator.

– Am venit sa… dar vocea ii inlemneste. In direct, la tv, este domnul Grig, mare om de afaceri. Arata cam buhait dar la intrebarea reporterilor neaga orice incident. Spune ca n-a patit nimic, nu l-a atacat nimeni, doar ca a alunecat si a suferit o comotie cerebrala.

-Si gatul de ce e rosu si umflat, domnule Grig? il intreaba o ziarista la misto.

-M-a… muscat o albina si sunt alergic, de aia, zise el repede.

-Albina? In noiembrie, pe ploaia si vantul de ieri? ce fel de albina era aia, de cartier?

-Nu stiu domnule, o fi fost vreuna fara somn ca Connect’R, zise el rastit.

-Pai si v-a furat ceva “albinuta”? ca na, sunt insecte harnice si strangatoare, veti merge la politie?

-Nu mi-a furat dom’le nimeni nimic si nu ma duc la nici o politie. Ce, m-am lovit la cap? de fapt m-am lovit, dar nu m-a lovit nimeni, a fost un accident. Hai, sanatate! zise el si urca in masina rapid.

Lui Vlad i s-au inmuiat picioarele… daca nimeni nu zice nimic inseamna ca nici el nu e acuzat de nimic. Da sa plece dar ofiterul de serviciu il opreste.

-Ma baiete, ce-i cu tine, ce cauti aici? il intreaba el, un tip mai in varsta.

-Ni…mic. Aveti o tigara in plus, cumva? isi permite el.

– Ia de aici, si tipul ii da o tigara si un foc.

-Multumesc, zise Vlad si iesi afara.

Acolo trase cu nesat un fum din tigara si apoi o arunca si o stinse cu piciorul. Nu mai avea nevoie de ea, caci viitorul il astepta si avea nevoie sa fie puternic. Stranse pumnii si merse grabit mai departe.

Era pe aceeasi strada intunecata dar acum soarele se ridica incet la orizont…

Sursa imagine: pexels.com

Pe o strada intunecata…
4.8 (95%) 4 votes

2 comments

    1. Multumesc frumos pentru aprecieri, venind de la tine, inseamna mult pentru mine. :) Am in plan si ceva mai de amploare dar am de luptat cu timpul si cu “lenea”. Inca n-am invatat sa am rabdare sa editez la sange cum s-ar spune si am de luptat si cu plictiseala, sa-i zicem.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *