Oare asa arata o societate aproape perfecta? Si nu ma refer la nivelul de trai neaparat. Cu siguranta nu e ce intelegem noi, cei care traiesc in orase, un nivel de trai bun. Ca suntem obisnuiti cu un anumit grad de confort, desi nu-i neaparat necesar.
Un simplu exercitiu. Ia o pauza de la articol si uita-te rapid in camera in care esti acum. Cate lucruri sunt in jurul tau de care NU ai neaparata nevoie? Cam toate, sunt foarte putine lucruri care te ajuta cu adevarat, restul sunt… marketing.
Tribul Zo’é – o societate aproape perfecta
Cine e domnii? Pai e simplu. Daca o iei pe raul Cuminapanema in sus, in nordul Braziliei, dai de o comunitate restransa, un trib pe numele sau Zo’é. Au fost „descoperiti” prin 1980, de niste misionari. Ca si in cazul altor populatii izolate, primul contact n-a fost benefic. Pentru ca si eu au avut de suferit de pe urma diferitelor boli impotriva caruia nu aveau imunitate, cum s-a mai intamplat de exemplu cu aztecii cand a venit Cortez cu pojar si alte minunatii.
Mai sunt cunoscuti si sub numele de Poturu. Acesta fiind de fapt numele lemnului pe care il folosesc ei pentru o chestie speciala. Si anume, sa si-l bage in fata, la propriu. Vorbim practic de un ornament de lemn pe care il poarta infipt in spatele buzii de jos. Acesta este finisat si curatat frecvent.
Nu se stiu multe despre ei, istoric vorbind. Clar nu sunt o societate noua, au aparut „din senin”. Dar in cazul unor astfel de comunitati, probabil este cumva dificil sa le determini cu adevarat originea si istoria. Pentru ca nu folosesc evident niciun sistem de scriere si asadar au doar povestile orale. Probabil niste studii ADN ar putea clarifica mai multe aspecte.
bine, bine dar de ce ar fi aproape perfecta?
In locul unde stai tu acum, stii ca erau niste copaci pe vremuri? Iarba/ flori, gaze, pasari etc. Noi am dat natura la o parte ca luand alte bucati de natura, sa facem niste „substante” care sa interzica restul naturii. Ca un exemplu, in jurul cucutei nu creste nicio alta planta, niciodata. Stii de ce? Pentru ca otraveste solul cu un tip de alcaloizi, ca sa aiba exclusivitate la resurse.
Fix aia am facut si noi, oamenii moderni. In loc sa ne adaptam noi naturii, am modelat natura dupa cum am avut noi chef si nu cred ca e o treaba desteapta.
Cei din comunitatea Zo’é insa – ca si alte triburi ce traiesc traditional – au procedat invers. Practic, sunt semi-nomazi si se folosesc in mod sustenabil de resursele naturii. Nu exploateaza in mod comercial, ca sa vanda si sa faca bani cu care sa… nu stiu, faca mai multi bani. Ci iau cat au nevoie ca sa traiasca si atat.
In afara de ceva unelte de metal – machete si niste oale de gatit cred – in rest, ei tot ce folosesc in viata lor, iau din jurul lor.
Casele in care locuiesc sunt din lemn + vegetatie pentru acoperis. Planteaza bumbac din care isi fac tesaturi, hamacuri, funii etc. Isi planteaza legume – specifice zonei, desigur. Practica o agricultura de subzistenta.
De asemenea, sunt vanatori culegatori. Evident ca isi stiu mediul foarte bine, stiu anotimpurile, stiu cand, unde si ce fel de vanat gasesc. Ca de exemplu, uneori pescuiesc folosind o otrava extrasa din ceva plante. Dar nu fac asta tot timpul. Ca ei nu sunt prosti ca „prietenii” nostri care pescuiesc la baterie prin Delta. Stiu ca daca fac exces, populatia acvatica nu va avea timp sa-si revina. Ca atare, nu fac abuz de vanat si nu exploateaza nimic in exces.
Sunt foarte multe de zis, iti las oricum la final un link si o sa te rog sa te uiti la documentar, trust me, e de vazut.
Dar asa, cateva chestii care mi-au atras mie atentia:
- toata lumea umbla dezbracata complet. Totusi, femeile cand stau jos, tin unul din picioare indoit in zona inghinala ca sa nu fie chiar open view. De asemenea, barbatii isi leaga cumva penisul cu un soi de coaja de copac. N-are nicio logica, practic e ca si cum ti-ai pune o fundita dar na, ei stiu care le sunt motivele.
- femeile folosesc semintele (sau coaja) unui copac ca metoda de contraceptie. Doar ca, ele decid cand si cum le folosesc si tin secretul pentru ele. Barbatii nu stiu care e copacul ala.
- sunt poligami si aparent nu exista conceptul de „gelozie”
- de asemenea, regula este ca primul „sot/ sotie”, sa fie mai in varsta. Adica un adolescent, va fi initiat in tainele amorului de o doamna matura, mult mai in varsta ca el
- evident, traiesc si lucreaza impreuna
Ei nu se streseaza cu rata la casa. Ca n-au nevoie de bani sa-si faca o casa. Ci de lemne, liane, frunze etc. si pe astea le iau de langa ei. Si nici mana de lucru n-o platesc, ca se ajuta intre ei.
Inca o data, iti recomand sa te uiti la documentar cu atentie. Aaa, vezi ca e necenzurat, in caz ca esti mai pudic – desi chiar daca e nuditate peste tot, nici un moment nu da vreun „vibe” cu potential sexual.
Dar sa te uiti, vezi fetele lor, vezi cum se uita, vezi cum se misca. Si zi-mi, ti se pare cumva ca sunt stresati sau vezi pe careva pe acolo care pare ca e in depresie?
Mie mi se pare ca nu. Au tot ce le trebuie ca sa traiasca si mai mult de atat nu-si doresc. Si iarasi, uita-te la ei. In general, nu e nimeni nici prea gras, nici prea slab, ci arata bine, greutate normala. De aia am zis ca este o societate aproape perfecta.
Deci daca oamenii astia pot trai cu o maceta – la propiu – noi de ce tot adunam tot felul de chestii inutile? Ca sa avem ce muta prin casa?
Documentarul poti sa-l vezi aici – este un episod dintr-o serie mai lunga, dedicat triburilor din zona amazoniana.
Iar aici, pe site-ul asta, poti afla mai multe atat despre ei cat si despre ale triburi din zona Braziliei sau chiar a Africii. Poti sa si donezi niste bani care inteleg ca ar fi folositi ca sa ajute aceste comunitati.
sursa imagini: survivalinternational.org