Azi o dam in SF-uri dar la propriu. Daca nu stii cine-i Michael Crichton hai sa-ti zic un nume: Jurassic Park. Acum stii. El este in spatele acestei francize, de la cartile lui a plecat toata treaba. Dar nu e singura lui ecranizare sau singurul succes. Are in portofoliu multe best-seller-uri cum ar fi: Sfera, Terminalul Uman, Congo, Rising Sun. Si nu in ultimul rand, Germenul Andromeda despre care vorbim astazi.
Si aceasta a fost si best-seller si premiata si ecranizata in vreo doua randuri. Catastrofele si pandemiile mereu au excitat imaginatia oamenilor, e un subiect care calarit cum trebuie, prinde bine. Dar cand ni se intampla… nu-i amuzant, nici interesant, nici incitant.
sinopsis Germenul Andromeda de Michael Crichton
Si nici pentru protagonistii cartii nu-i nimic amuzant. Ia imagineaza-ti ca esti soldat si impreuna cu seful tau, te afli pe undeva prin Arizona. Misiune de noapte dar una simpla. Trebuie sa localizezi si sa recuperezi un satelit care se afla intr-un orasel. Dar oraselul pare mort, la studiul prin binoclu. Merg sa cerceteze la fata locului.
Proasta idee. Nu de alta dar i-au intrerupt garda sefului lor, care de altfel citea linistit la baza. Nu era nimic de facut acolo. Cand insa pierzi legatura cu patrula intr-un mod dramatic, se schimba lucrurile. Mecanismul se pune in miscare si se izoleaza zona, apar oamenii de stiinta etc.
Nu-i niciun dubiu. Cand toata populatia unui oras moare brusc si repede, clar, ceva isi face de cap prin oras. Dar de unde a aparut, cand si cum actioneaza? O sa stearga oara populatia Terrei in maxim o luna?
CUM POATE FI OPRIT?
Astea sunt intrebari care nu mai tin de armata. Exista din fericire insa un grup de urgenta format din oameni de stiinta care sunt pregatiti pentru o astfel de situatie. Erau cinci dar au ramas patru, ca unul s-a imbolnavit, funny nu? Si mai funny ca si ei se scarpina in cap.
De unde s-o apuce si cat timp au?
ochiul critic Germenul Andromeda de Michael Crichton
Am zis la inceput ca Michael Crichton este un foarte prolific autor, cam tot ce a scos a fost hit. Si pe mine m-au spart multe din cartile lui, sunt mare fan. Eu am inceput cu Sfera – o recomand cu drag. Dar am mai citit si alte carti de la el foarte, foarte faine.
Dar sa revenim la subiect. Germenul Andromeda de Michael Crichton este o carte putin atipica. Asta pentru ca stii de la inceput care e faza, dupa maxim zece pagini te prinzi de schema. Dar asta nu te impiedica absolut deloc sa citesti cartea cu interes si placere. Si suspansul e acolo, nu e problema.
De asemenea, sunt destule twist-uri, capcane intinse abil de autor, care sa te ajute sa ramai captiv. Ca de obicei in cartile lui, gasesti o gramada de informatii stiintifice (for real) deci e si utila si placuta.
Mie mi-a placut mult, mi-a placut si abordarea si totul chiar daca asa cum ziceam, e atipica.
Pana la urma, faptul ca mergi la mare si stii destinatia nu te impiedica sa te bucuri atat de drum cat si de destinatie, nu?