Am o relatie de love-hate cu clipul asta. Pe de o parte, mi se pare foarte tare. Mi-as fi dorit sa am profesori la fel de pasionati ca doamna aceasta. Este clar, reiese din ceea ce spune si cum spune, ca este pasionata pana la ultima molecula de ADN de fizica.
Asta este lucrul frumos, mereu imi place cand dau de oameni pasionati de ceea ce fac. Din punctul meu de vedere, astia trebuie mereu ascultati cu atentie si bagati in seama. De ce? Pentru ca pasiunea sau patima (e mai dramatic cuvantul asta) nu le permite sa-ti bage rahat pe gat si vor fi sinceri, cat pot ei de sinceri.
Ca atare, mi-ar fi placut sa am profesori de genul acestei doamne, cu siguranta as fi vazut fizica cu alti ochi.
Oare de ce nu inteleg profii ca trebuie sa fii pasionat, sa ai entuziasm cand vii in fata copiilor.
Respecta-ti materia si o vor face si ei, fara probleme. Apoi, incearca sa dai copiilor exemple din viata de zi cu zi, va fi mult mai interesanta materia respectiva pentru ei decat daca le zici de ce s-a intamplat pe vremea lui Pazvante Chiorul.
In alta ordine de idei, doamna de aici, o fi buna la fizica, dar mai are de invatat la alte capitole. Ca idee, mi se pare ca speech-ul ei este unul bun, de calitate, nimic de zis. Mai are de lucrat insa la delivery. Este prea agitata, vorbeste prea mult si prea repede, astfel ca pe parcursul clipului te cam duce departe de clip, iti cam pierzi atentia.
Ar fi fost necesar un speech un pic mai relaxat, cu ceva mai multe pauze de vorbire si mai calm. Ar fi fost mult mai interesant speech-ul, mult mai captivant.
Tu ce zici, cum ti se pare discursul?
sursa imagine: pexels.com