Continuam discutiile despre seria de povestiri SF, cu volumul numarul 8. Din pacate insa, mi-au placut mult mai mult copertile decat povestile in sine. Valabil cam pentru toate carticelele citite din seria asta.
Probabil am avut eu asteptari cam mari, ma asteptam la niste bucati de proza scurta si am primit niste revistute, cam asta e diferenta.
Volumul 8 incepe cu „Nasterea Navei”, apartinand lui Aliette de Bodard, scriitoare de origine asiatica cu cetatenie franceza insa. Interesanta scriere, fara indoiala. Avem o poveste ce are loc in spatiu, intr-o lume si un viitor indepartat. Atunci, intre oameni si masini exista o simbioza iar navele de exemplu nu se mai construiesc asa cum stiam noi. De asemenea, nu mai sunt nici comandate ci sunt controlate de o minte propie si personala, cat se poate de vie.
Interesanta perspectiva si interesante si mesajele ce reies din aceasta povestire. Am distins cel putin unul si anume ca este ok sa sacrifici totul pentru visul tau, pentru perfectiune.
Urmeaza doua eseuri, unul al Alinei Sarbu ce poarta numele de „Despre istoriile alternative” si unul al lui Liviu Radu, sub numele „Ucronia in literatura romana”. Ambele trateaza acelasi subiect dar din perspective diferite. Primul eseu este despre istoriile alternative in general, iar al doilea intra in detaliu in literatura romana.
Carticica se incheie cu „The End”, scrisa de Silviu Genescu, o povestioara despre niste excursii prin cosmos sa zic asa. Exagerez, de fapt este vorba despre un corp de armata din univers si o retragere strategica. E naspa sa ramai singur pe o nava din astea cu un robot bulangiu, care nu prea te lasa sa faci ce vrei tu ci doar ce stie el ca are voie. Da de gandit povestea, una dintre chestiile la care m-am gandit cand am citit-o era daca se ajunge departe cu A.I-ul, vom ajunge si la situatia in care suntem blocati de vreun robot pe motiv ca cine stie ce? Nu m-ar mira.
Tragand linie, o carticica relativ interesanta, din pacate nu am gasit nimic prin ea care sa-mi starneasca emotii deosebite. Este o carte realizata corect, cu povesti muncite dar cam atat. E ca si cum ti-e foame si mananci niste paine. Nu-i cea mai buna mancare ever, dar tine de foame. Cam pe acolo e si cartea asta.